20 Octombrie, Ziua pensiilor militare

Prin intermediului site-ului propriu, Casa de pensii a Ministerului Apărării Naționale, transmite următorul mesaj:
 „Cu prilejul aniversării Zilei pensiilor militare – 20 octombrie – Casa de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naţionale urează tuturor beneficiarilor de pensii militare sănătate, fericire, realizări remarcabile atât în plan profesional cât şi în cel personal !
LA MULŢI ANI,  PENSIONARI MILITARI !”

  • De ce Ziua pensiilor militare și de ce 20 octombrie?
<<În „Monitorul Oastei” nr. 1 din 20 octombrie 1862, anul al 3-lea, Partea Oficială, în cuprinsul Ordinului pe toată oastea nr 267, semnat de generalul Florescu, în calitate de ministru de război, se menţionează prima structură specializată în domeniul pensiilor militare în cadrul Tabloului cu noua organizare a Ministerului.>>
 
Să sperăm ca urarea de la mulți ani să fie sinceră și să-și aibă obiectul și de anul viitor încolo! Indiferent de frustrările… voșilor, pâslarilor, bocilor și ale altora asemeni lor.
———————————————————————
  • Exemplu de lege a pensiilor militare din 1889
Raportul D-lui Ministru de Război către M.S. Regele
Sire,Corpurile Legiuitoare votând și adoptând Legea pentru pensiile militare, subsemnatul are onoarea de a ruga pe Majestatea Voastră să binevoiască a semna decretul alăturat, pentru sancţiunea și promulgarea acestei legi.
Sunt, cu cel mai profund respect,
Sire
Al Majestăţii Voastre,
Prea plecat și prea supus servitor,
Ministru de Război,
General G. Manu
Nr. 4125
1889, mai 30

 

CAROL I,
Prin graţia lui Dumnezeu și voinţa naţională,
Rege al României
La toţi de faţă și viitori, sănătate!
Corpurile Legiuitoare au adoptat și Noi sancţionăm ce urmează:
LEGE
pentru pensiile militare

TITLUL I
Despre drepturile la pensie
Art. 1. Ofiţerii, asimilaţii lor și funcţionarii civili în serviciul armatei au dreptul la o pensie de retragere în condiţiile următoare:
a) După un serviciu de 18 ani împliniţi, și având vârsta de 46 ani ofiţerii inferiori, și 50 de ani ofițerii  și funcţionarii civili;
b) După un serviciu de 30 de ani împliniţi, ofiţerii și asimilaţii lor, de orice grad, oricare le ar fi vârsta;
c) Ofiţerii și asimilaţii lor, de orice grad, rămași infirmi, și nu din cauza serviciului, dar din cauze independente de voinţa lor, oricare le-ar fi vârsta;
d) Retragerea din ofi ciu se dă în conformitate cu Legea poziţiei ofiţerilor.
În timp de război, retragerea la pensie este suspendată.
Art. 2. Cuantumul pensiei la care au drept ofi ţerii, asimilaţii și funcţionarii se stabilește astfel:
a) Pentru un serviciu de 18 ani împliniţi, pensia va fi egală cu 1/2 din solda de mijloc a gradului ce va fi avut în cei din urmă doi ani de serviciu;
b) Pentru fi ecare an servit mai mult de la 18 la 25 de ani, va primi peste cuantumul fi xat un adaus de 1/30 din solda gradului ce are în momentul retragerii;
c) Pentru un serviciu de 25 de ani împliniţi, pensia va fi de 3/4 din solda de mijloc a gradului ce a avut în cei din urmă doi ani de serviciu; iar acei care și după 25 de
ani continuă serviciul, va primi peste cuantumul fixat un adaus de 1/60 din solda gradului ce avea în momentul retragerii, pentru fi ecare an servit în plus peste cei 25 ani până la 40 ani de serviciu, fără însă să treacă suma de 900 lei lunar, maximum de pensie.
d) Cuantumul pensiei se stabilește după solda propriu-zisă, fără accesorii.
Art. 3. Reţinerea pentru alimentarea fondului pensiilor la pensiile militare se fi xează de la 5 la 10%.
Art. 4. Timpul servit în campanie de către ofiţeri, asimilaţi sau funcţionari se va socoti îndoit la lichidarea pensiilor.
Art. 5. Ofiţerii, asimilaţii și funcţionarii civili ai serviciului armatei, care vor demisiona înainte de a împlini termenul de pensie, servind în urmă în funcţii civile, se vor asimila între pensionarii civili după legea acestora, socotindu-li-se anii serviţi în armată.
Asemenea și militarii care vor fi servit în funcţii civile se vor asimila între pensionarii militari conform acestei legi, socotindu-li-se anii serviţi în funcţii civile.
Art. 6. Ofiţerii, asimilaţii și funcţionarii armatei, rămași infirmi din cauze independente de voinţa lor și în neputinţă a mai face vreun serviciu, au drept, dacă au servit 10 ani, la o pensie egală cu 3/8 din solda gradului ce aveau în momentul când s-a constatat că nu mai pot continua serviciul.
Acest cuantum de 3/8 se va mări de la 10 la 18 ani de serviciu cu un spor de 1/70 pe fi ecare an din solda gradului ce avea militarul în momentul când s-a constatat că nu mai poate continua serviciul.
Art. 7. Deosebit de pensiile cuvenite militarilor în retragere ca recompensă a unui serviciu credincios, se va putea înainta odată cu retragerea la gradul imediat superior în condiţiile legilor de înaintare și a poziţiei ofi ţerilor, fără ca acestea să infl uenţeze asupra
cuantumului pensiei.
TITLUL II
Despre drepturile urmașilor
Art. 8. Văduva ofi ţerului, asimilatului și funcţionarului în serviciul armatei, încetat din viaţă, și care nu are copii, va primi jumătate din pensia cuvenită soţului său până
la a ei remăritare sau încetarea din viaţă. 
Dacă văduva are copii minori născuţi legitimi cu soţul ce a avut drept la pensie, ea va primi pensia întreagă cuvenită soţului ei până la remăritare, încetare din viaţă  sau la majoratul celui din urmă copil.
Dacă văduva cu copii se va remărita sau va înceta din viaţă, pensia pentru minori se va reduce cu 1/4 dacă sunt mai mulţi și cu 1/2 dacă este numai unul; aceștia continuă a primi pensia până la majorat sau până la căsătorie, dacă aceasta are loc înaintea majoratului.
Art. 9. Când, din diferite cauze, copii minori ai pensionarului s-ar pune sub o altă tutelă de cât aceea a văduvei lor mamă, atunci pensia se va împărţi între mamă și copil când este unul; iar când sunt doi sau mai mulţi, copiii primesc 3/4 din pensie și mama restul de 1/4, însă în condiţiile stipulate la art. 8.
Orfanii ofiţerilor, asimilaţilor și funcţionarilor armatei, cu drept la pensie, au drept, dacă sunt mai mulţi, la 3/4 din pensia tatălui lor, iar dacă este numai unul, la jumătate.
Copiii din diferite căsătorii au drept egal la pensia decedatului lor tată, iar văduva în acest caz va lua numai 1/4 din pensie.
Art. 10. Copiii orfani ai ofi ţerilor, asimilaţilor și funcţionarilor armatei, încetaţi din viaţă, au dreptul încă să fi e primiţi de preferinţă în școlile militare ale Statului gratis, dacă satisfac condiţiile de admitere; în acest caz, diferenţa ce va prisosi din pensia lor se va capitaliza de tutore spre a le servi ca dotă dacă sunt fete sau pentru continuarea studiilor, după încetarea dreptului la pensie, dacă sunt băieţi. 
În regulamentul acestei legi se va prevedea modul de plată și de depunere a restului de pensie rămas disponibil de la asemenea orfani.
Art. 11. Văduva ofiţerului, asimilatului și funcţionarului armatei, căsătorită pe când bărbatul se afl a la pensie, nu are dreptul la pensie decât dacă a trăit în căsătorie cel puţin 6 ani.
Această restricţie cade când ea are copii legitimi cu soţul pensionar, intrând atunci în drepturile văduvei cu copii, căsătorită în timpul serviciului activ.
Art. 12. Văduva și orfanii ofi ţerului, asimilatului și funcţionarului armatei, care a servit 10 ani, are drept la o pensie de 3/8 din solda gradului soţului său ce avea în momentul când a încetat din viaţă; iar dacă văduva n-are copii, pensia ei se reduce la 1/4 din soldă.
Orfanii, dacă sunt mai mulţi, au drept la 3/4 din pensie, iar dacă este numai unul la o jumătate.
Această pensie se mărește după cum se prevede la aliniatul II de la art. 6, se reduce și încetează după cazurile prevăzute prin această lege.
TITLUL III
Fondul pensiilor
Art. 13. Fondul din care se vor plăti pensiile hotărâte prin legea de faţă se alimentează din venituri astfel:
a) Din reţinerile de 10% ce se fac asupra lefi lor ofiţerilor, asimilaţilor și funcţionarilor armatei, fi e plătiţi și de alte administraţii;
b) Din reţinerile de 5 până la 10% asupra pensiilor militare;
c) Din reţinerile pe o lună a sporului celor înaintaţi în grad;
d) Din reţinerea a jumătate solda pe întâia lună de la ofiţerii nou înaintaţi;
e) Din reţinerea sporului pe întâia lună a ofi ţerilor chemaţi în activitate sau a jumătate soldă în cazul când a fost în disponibilitate fără soldă;
f ) Din solda și accesoriile rămase disponibile de la vacanţele [posturile vacante – n.n] de ofi ţeri, asimilaţi și funcţionarii armatei până la ocuparea lor;
g) Din subvenţia ce Statul va da Casei Pensiilor Militare de 400.000 lei pentru fi ecare an;  h) Din subvenţia de 400.000 lei ce Statul va da de asemenea pe fi ecare an, scăzând-o din subvenţia ce Statul dă astăzi Casei Pensiilor Civile;
i) Din procentele capitalului disponibil al fondului pensiilor;
j) Din reţinerile ce se vor efectua asupra pensiilor vechi, conform art. 22 din prezenta lege. […]

***

Această lege s-a votat de Senat în ședinţa de la 16 mai 1889, și s-a adoptat cu majoritate de 76 de voturi, contra 1.
Președinte, I. Em. Florescu
Secretar, C.G. Fotin
(L.S.S.)
Această lege s-a votat de Adunarea Deputaţilor în ședinţa de la 26 mai 1889 și s-a adoptat cu majoritate de 82 voturi, contra 7.
Vicepreședinte, Em. Protopopescu-Pake
Secretar, Ulysse Boldescu
(L.S.A.D)
Promulgăm această lege și ordonăm ca să fi e investită cu sigiliul Statului și publicată prin Monitorul Oficial.
Dat la București, la 9 iunie 1889. 

                                        CAROL
Ministru de Război,                        Ministru de Justiţie
General G. Manu                           N.L. Gherasi

Sursa: Serviciul Istoric al Armatei